In 1878 , la Chioara se construieste o biserica din gard , se pare , asa cum au fost multe in Baragan.In 1924 s-au pus temeliile de zid , cele care se mai vad si astazi.
In acea perioada in Parohia Chioara erau 450 de familii ( cam 2000 de locuitori ).Poseda 17 ha teren , dar nu avea casa parohiala.
Paroh - Econom Vasile Popescu , nascut in 1878 .Biserica , inceputa in 1924 a fost terminata in 1938.Biserica din Chioara a functionat pana in 1970 cand satul a fost inundat si evacuat.In 1983 , a fost dinamitata.
Constructia bibsericii din Vladeni a inceput in 1856 la indemnul si cu ajutorul ieromonahului Gavriil , egumenul schitului ,,Sf. Ioan cel Vechi '' , din Bucuresti, avand la baza donatiile credinciosilor din sat.In 1864 , venind secularizarea averilor bisericesti lucrarile nu au mai putut continua.Au fost reluate in 1869 la initiativa lui Mihai Davidescu si cu cheltuiala enoriasilor in frunte cu Iane Agalopol , Chiriac Coca , Costache Postelnicu , Serban Burada.
Preotul Vasile Cioara , absolvent al Facultatii de Teologie a fost hirotonit si numit la 1 aprilie 1926 la biserica din Vladeni.
Urmeaza preotul Nicolae Iordache ( 1916-1994) la indemnul caruia s-au facut lucrari de reparatii ale bisericii in perioada 1970-1971.
Actualul preot se numeste Popa Gabriel.
joi, 29 iulie 2010
Amintiri despre locurile natale (Gh.Burlacu)
Am fost deunazi in satul Blagodesti.Mai bine zis pe locurile in care a fiintat altadata Blagodestii.Mai fusesem de cateva ori dupa demolarea satului , tot asa , intr-o frumoasa zi de inceput de toamna.Dupa padurea Chirana , am facut-o la dreapta , catre Vladeni ......................
Am oprit masina pe pod , ca sa privesc de sus meandrele raului Ialomita.Malurile erau rectificate , caci ,,stapanirea'' se trezise , ,,a treia zi dupa scripturi'' , adica dupa demolarea satului , sa indiguiasca raul dupa rectificarea malurilor acestuia.Am avut chiar un moment de cumpana asupra locului ales pentru construirea podului.Cam intre fosta carciuma a lui Costica Anghelescu si moara lui Neagu Cosmescu, mi-am dat cu presupusul.Unde era renia aceea , ce urma dupa anaforul acela al lui Beu si care venea cam in dreptul gradinii popii Vasile?Acolo ne placea noua copiilor sa imbaiem caii si sa-i busumam bine , bine, permitandu-ne chiar si sa trecem pe sub burta , scufundandu-ne prin apa care-i racorea.
Dupa coborarea de pe pod am facut-o la stanga pe un drum de tara serpuit cam, in directia est-vest , urmand in imaginatia mea, vechea sosea a satului , atat de batatorita de mos Frangu, si-am tintit ruinele celei mai mari ctitorii ale popii Vasile.De aici , intre aceste ruini si malul raului se afla casa noastra.Parca se mai simtea o mica panta, catre locul unde odinioara fusese casa lui Stoica Tiganu' , avandu-l in dreapta pe Neculai Grecu......................................................................
Lund ca reper tot ruinele bisericii celei mari, am putut localiza si cimitirul , sau ceea ce mai ramasese din acesta , in care mai erau doar mormintele celor care n-au avut rude apropiate care sa se ostenesca cu mutarea osemintelor in alta parte.Am avut surpriza sa pot identifica mormantul invatatorului Pavelescu.
M-am indreptat apoi , catre movila Blagodeasca , acel rest de popina pe care si-a avut,curtea'' jupanul Tampa in sec. al XIV -lea............................................................................................................
De fapt , inca de la plecarea de la Bucuresti , stiam ca voi fi deceptionat de ceea ce voi vedea pe aceste meleaguri.Si totusi am facut-o , caci este o eterna reantoarcere nu in spatiul fizic , ci in cel metafizic al satului de odinioara.....
Am oprit masina pe pod , ca sa privesc de sus meandrele raului Ialomita.Malurile erau rectificate , caci ,,stapanirea'' se trezise , ,,a treia zi dupa scripturi'' , adica dupa demolarea satului , sa indiguiasca raul dupa rectificarea malurilor acestuia.Am avut chiar un moment de cumpana asupra locului ales pentru construirea podului.Cam intre fosta carciuma a lui Costica Anghelescu si moara lui Neagu Cosmescu, mi-am dat cu presupusul.Unde era renia aceea , ce urma dupa anaforul acela al lui Beu si care venea cam in dreptul gradinii popii Vasile?Acolo ne placea noua copiilor sa imbaiem caii si sa-i busumam bine , bine, permitandu-ne chiar si sa trecem pe sub burta , scufundandu-ne prin apa care-i racorea.
Dupa coborarea de pe pod am facut-o la stanga pe un drum de tara serpuit cam, in directia est-vest , urmand in imaginatia mea, vechea sosea a satului , atat de batatorita de mos Frangu, si-am tintit ruinele celei mai mari ctitorii ale popii Vasile.De aici , intre aceste ruini si malul raului se afla casa noastra.Parca se mai simtea o mica panta, catre locul unde odinioara fusese casa lui Stoica Tiganu' , avandu-l in dreapta pe Neculai Grecu......................................................................
Lund ca reper tot ruinele bisericii celei mari, am putut localiza si cimitirul , sau ceea ce mai ramasese din acesta , in care mai erau doar mormintele celor care n-au avut rude apropiate care sa se ostenesca cu mutarea osemintelor in alta parte.Am avut surpriza sa pot identifica mormantul invatatorului Pavelescu.
M-am indreptat apoi , catre movila Blagodeasca , acel rest de popina pe care si-a avut,curtea'' jupanul Tampa in sec. al XIV -lea............................................................................................................
De fapt , inca de la plecarea de la Bucuresti , stiam ca voi fi deceptionat de ceea ce voi vedea pe aceste meleaguri.Si totusi am facut-o , caci este o eterna reantoarcere nu in spatiul fizic , ci in cel metafizic al satului de odinioara.....
Monografia unor destine - Oameni din Blagodesti de Gh. Burlacu
............. Gheorghe Burlacu salveaza uitarii o localitate -Blagodesti, disparuta de pe harta tarii , in urma unor inundatii catastrofale.Dar , mai cu seama incrusteaza in marmura cuvintelor , asa cum le-a pastrat in memorie, portretele si destinele celor care au alcatuit candva personajele si nu odata personalitatile unei comunitati rurale .
Se vor perinda prin mijlocirea paginilor cartii zeci de personaje :Dobre Covrigaru , cel care a fost 10 ani primar pe vremea lui Guta Tatarascu , mos Frangu , vatasel al Primariei, Tache Cristian, Torina , fiica domnului Ionel perceptorul ,Popa Nicu , Neculai Grecu , Stoica Tiganu'....
In epilogul ce insoteste cartea , autorul revine la locurile unde a fost candva satul Blagodesti.Multi dintre locuitorii sai nu mai sunt in viata.Le-au ramas urmasii risipiti prin lume.Multe vieti si multe intamplari s-au petrecut la Blagodesti.Parca au intrat in pamant , in legenda.Si daca satul , casele lui , multi dintre oamenii lui au disparut , autorului - revenit pe locurile copilariei - ii ramane doar consolarea constatarii:
,,Mi-am aruncat ochii numai catre cer.Slava Domnului , ramasese acelasi : albastru , inalt , dominand zarile largi....''
Se vor perinda prin mijlocirea paginilor cartii zeci de personaje :Dobre Covrigaru , cel care a fost 10 ani primar pe vremea lui Guta Tatarascu , mos Frangu , vatasel al Primariei, Tache Cristian, Torina , fiica domnului Ionel perceptorul ,Popa Nicu , Neculai Grecu , Stoica Tiganu'....
In epilogul ce insoteste cartea , autorul revine la locurile unde a fost candva satul Blagodesti.Multi dintre locuitorii sai nu mai sunt in viata.Le-au ramas urmasii risipiti prin lume.Multe vieti si multe intamplari s-au petrecut la Blagodesti.Parca au intrat in pamant , in legenda.Si daca satul , casele lui , multi dintre oamenii lui au disparut , autorului - revenit pe locurile copilariei - ii ramane doar consolarea constatarii:
,,Mi-am aruncat ochii numai catre cer.Slava Domnului , ramasese acelasi : albastru , inalt , dominand zarile largi....''
miercuri, 28 iulie 2010
Virgil Tuican ( 1947 - 2006 )
S-a nascut la Vladeni la 20 mai 1947.Scoala generala o urmeaza in Vladeni intre anii 1954-1961.Ramanand orfan la 14 ani , ultima jumatate a clasei a VII-a o termina la Complexul scolar din Silistea-Gumesti , judetul Teleorman.
Urmeaza apoi Liceul Militar ,,Dimitrie Cantemir '' de la Breaza - Prahova , intre anii 1961-1965.
Student in perioada 1965-1971 la Facultatea de Stomatologie a Universitatii de Medicina si Farmacie ,,Carol Davila'' - Cursul de pregatire medico-militara din Bucuresti.Devine locotenent in Ministerul Apararii Nationale , apoi , locotenent medic stomatolog.
Este repartizat la Spitalul Militar Central din Bucuresti , unde si-a profesat meseria timp de 30 de ani , pana in 2001 , cand a fost trecut in rezerva.
In 1984 devine doctor in stiinte medicale.
In cei 30 de ani de activitate a publicat in reviste din tara si din strainatate , aproape 100 de articole din domeniul medicinei .A mai scris si publicat doua monografii medicale.
Intre anii 1990-2004 este redactor sef al revistei de Medicina Militara.
In 1975 incepe sa publice poezii in diverse reviste si ziare ale vremii.
Dan Claudiu Tanasescu il numeste ,,poetul campiei''.
In 1993 apare primul volum de versuri ,,Lumina sperantei '' , cuprinzand versuri scrise in diferite etape ale vietii.
Virgil Tuican ...despre Virgil Tuican
M-am nascut la 20 mai 1947 in Vladeni-Ialomita, la umbra zdrentuita a vechilor salcami in floare.Casa bunicilor dinspre mama , Teodora si Vasile Nicolescu , cladita la inceputul sec.XX , era strajuita frumos ca o cetate , de salcami aproape centenari.Si niciodata nu e frumos la Vladeni decat in luna mai cand infloresc salcamii...
Acolo mi-am petrecut copilaria, saraca , de copil orfan ( tata avea sa moara la un an dupa nasterea mea) , crescut de o mama vadana si de o bunica extraordinara ( si ea vaduva cu 4 copii , de la 1918 ).
M-au invatat sa scriu si sa citesc inainte de a merge la scoala , mi-au sadit o mare dragoste de lectura , de cunoastere , de tara mea.
La gradinita , si ea saraca material , dar innobilata de sufletul mare al educatoarei Ana Radulescu , azi Eftimie , am invatat lucruri frumoase , am recitat primele poezii pe scena Caminului Cultural care se afla in casa lui Pologea.
Primii ani de scoala inceputi in1954 , mi-au fost indrumati de Lucia Cenusaru , sotia lui Ion Cenusaru , o familie de dascali ai satului , cu vechi traditii.
Cea mai luminoasa figura a copilariei mele a fost mama mea , Marioara Nicolescu - Tuican , o femeie frumoasa , inteligenta , cu mare ambitie, care s-a zbatut din plin sa-mi asigure toate conditiile de viata si invatatura.Tinea tare mult sa fac studii superioare , sa devin inginer agronom si sa vin acasa...Se stingea din viata la putin peste 40 de ani , la 14 ani ai mei...
Am beneficiat din plin la Vladeni de grija parinteasca si educatia familiei preot Maria si Nicolae Iordache , o figura emblematica a Vladeniului , mai bine de o jumatate de secol.
Amintirile copilariei mele sunt multe.Dar , campia cea mare , lunca Borcei , mama si salcamii ii port de atunci in inima mea care tanjeste mereu dupa ,,acel limpede loc'' , ,,cu cel mai albasrtu cer din lume'' , , Vladenii copilariei mele''...
....................................................................................................................................................................
Seara de seara , inainte sa adorm, ma plimb in gand pe stazile din Vladeni , pe sub salcamii in floare....Acasa este si la Bucuresti , langa sotia mea , dar acasa ramane , pentru mine , la Vladeni.
Bucuresti , 5 decembrie 2003
Colonel medic dr. Virgil Tuican
Urmeaza apoi Liceul Militar ,,Dimitrie Cantemir '' de la Breaza - Prahova , intre anii 1961-1965.
Student in perioada 1965-1971 la Facultatea de Stomatologie a Universitatii de Medicina si Farmacie ,,Carol Davila'' - Cursul de pregatire medico-militara din Bucuresti.Devine locotenent in Ministerul Apararii Nationale , apoi , locotenent medic stomatolog.
Este repartizat la Spitalul Militar Central din Bucuresti , unde si-a profesat meseria timp de 30 de ani , pana in 2001 , cand a fost trecut in rezerva.
In 1984 devine doctor in stiinte medicale.
In cei 30 de ani de activitate a publicat in reviste din tara si din strainatate , aproape 100 de articole din domeniul medicinei .A mai scris si publicat doua monografii medicale.
Intre anii 1990-2004 este redactor sef al revistei de Medicina Militara.
In 1975 incepe sa publice poezii in diverse reviste si ziare ale vremii.
Dan Claudiu Tanasescu il numeste ,,poetul campiei''.
In 1993 apare primul volum de versuri ,,Lumina sperantei '' , cuprinzand versuri scrise in diferite etape ale vietii.
Virgil Tuican ...despre Virgil Tuican
M-am nascut la 20 mai 1947 in Vladeni-Ialomita, la umbra zdrentuita a vechilor salcami in floare.Casa bunicilor dinspre mama , Teodora si Vasile Nicolescu , cladita la inceputul sec.XX , era strajuita frumos ca o cetate , de salcami aproape centenari.Si niciodata nu e frumos la Vladeni decat in luna mai cand infloresc salcamii...
Acolo mi-am petrecut copilaria, saraca , de copil orfan ( tata avea sa moara la un an dupa nasterea mea) , crescut de o mama vadana si de o bunica extraordinara ( si ea vaduva cu 4 copii , de la 1918 ).
M-au invatat sa scriu si sa citesc inainte de a merge la scoala , mi-au sadit o mare dragoste de lectura , de cunoastere , de tara mea.
La gradinita , si ea saraca material , dar innobilata de sufletul mare al educatoarei Ana Radulescu , azi Eftimie , am invatat lucruri frumoase , am recitat primele poezii pe scena Caminului Cultural care se afla in casa lui Pologea.
Primii ani de scoala inceputi in1954 , mi-au fost indrumati de Lucia Cenusaru , sotia lui Ion Cenusaru , o familie de dascali ai satului , cu vechi traditii.
Cea mai luminoasa figura a copilariei mele a fost mama mea , Marioara Nicolescu - Tuican , o femeie frumoasa , inteligenta , cu mare ambitie, care s-a zbatut din plin sa-mi asigure toate conditiile de viata si invatatura.Tinea tare mult sa fac studii superioare , sa devin inginer agronom si sa vin acasa...Se stingea din viata la putin peste 40 de ani , la 14 ani ai mei...
Am beneficiat din plin la Vladeni de grija parinteasca si educatia familiei preot Maria si Nicolae Iordache , o figura emblematica a Vladeniului , mai bine de o jumatate de secol.
Amintirile copilariei mele sunt multe.Dar , campia cea mare , lunca Borcei , mama si salcamii ii port de atunci in inima mea care tanjeste mereu dupa ,,acel limpede loc'' , ,,cu cel mai albasrtu cer din lume'' , , Vladenii copilariei mele''...
....................................................................................................................................................................
Seara de seara , inainte sa adorm, ma plimb in gand pe stazile din Vladeni , pe sub salcamii in floare....Acasa este si la Bucuresti , langa sotia mea , dar acasa ramane , pentru mine , la Vladeni.
Bucuresti , 5 decembrie 2003
Colonel medic dr. Virgil Tuican
Monografia comunai Vladeni
Documente istorice
Primul document istoric purtand pecetea domneasca si care atesta existenta localitatii Vladeni , dateaza din 15 ianuarie 1467 si a fost semnat la Bucuresti .
Documentul este un hrisov prin care Radu cel Frumos intareste manastirii Cozia baltile de la Sapatul si gura Ialomitei , stabilindu-se hotarul in prezenta unor martori din Facaeni , Fratilesti si Orasul de Floci , iar in locurile de incarcare al pestelui de la Steanca , Bordusani , Facaeni , Vladeni , Blagodesti si Corneni au drept la vama doar calugarii manastirii.
,,Din mila lui Dumnezeu , Io Radul Voievod si domn a toata tara Ungro-Vlahiei , fiul lui Vlad, mare voievod.Da Domnia mea acesta porunca a Domniei mele.......................................................
Si iarasi voua flocenilor , astfel va vorbeste Domnia mea , sa fie volnici calugarii sa-si aseze vatafii si alti dregatori pe la baltile lor...............
Si oriunde se incarca carele cu peste de la baltile lor sau de la Steanca sau la Bordusani sau la Facaeni sau la Vladeni si la Blagodesti sau la Corneni , sa fie volnici calugarii sa ia vama si perperul , iar altul nimeni sa nu se amestece.
Si eu , Stan am scris in cetatea Bucuresti , luna ianuarie 15 in anul 6975 ( 1467 ).
Io Radul voievod , din mila lui Dumnezeu , domn...........''
1583 , iunie 3 , Bucuresti
Mihnea Turcitul , domnul Tarii Romanesti , intareste lui Chirita si fratelui sau Lascar , ocina la Vladeni , partea jupanitei Rada , fata Musei.
1595 , august 24 , Bucuresti
Mihnea Viteazul , domnul Tarii Romanesti , daruieste manastirii Sf. Nicolae , o parte din satul Vladeni.
1605 , septembrie 3
Radu Serban , domnul Tarii Romanesti , intareste lui Preda , mare ban al Craiovei , satul Grpsani , dat de Mihai Viteazul , in schimbul satului Vladeni.
...................................................................................................................................................................
Primul document istoric purtand pecetea domneasca si care atesta existenta localitatii Vladeni , dateaza din 15 ianuarie 1467 si a fost semnat la Bucuresti .
Documentul este un hrisov prin care Radu cel Frumos intareste manastirii Cozia baltile de la Sapatul si gura Ialomitei , stabilindu-se hotarul in prezenta unor martori din Facaeni , Fratilesti si Orasul de Floci , iar in locurile de incarcare al pestelui de la Steanca , Bordusani , Facaeni , Vladeni , Blagodesti si Corneni au drept la vama doar calugarii manastirii.
,,Din mila lui Dumnezeu , Io Radul Voievod si domn a toata tara Ungro-Vlahiei , fiul lui Vlad, mare voievod.Da Domnia mea acesta porunca a Domniei mele.......................................................
Si iarasi voua flocenilor , astfel va vorbeste Domnia mea , sa fie volnici calugarii sa-si aseze vatafii si alti dregatori pe la baltile lor...............
Si oriunde se incarca carele cu peste de la baltile lor sau de la Steanca sau la Bordusani sau la Facaeni sau la Vladeni si la Blagodesti sau la Corneni , sa fie volnici calugarii sa ia vama si perperul , iar altul nimeni sa nu se amestece.
Si eu , Stan am scris in cetatea Bucuresti , luna ianuarie 15 in anul 6975 ( 1467 ).
Io Radul voievod , din mila lui Dumnezeu , domn...........''
1583 , iunie 3 , Bucuresti
Mihnea Turcitul , domnul Tarii Romanesti , intareste lui Chirita si fratelui sau Lascar , ocina la Vladeni , partea jupanitei Rada , fata Musei.
1595 , august 24 , Bucuresti
Mihnea Viteazul , domnul Tarii Romanesti , daruieste manastirii Sf. Nicolae , o parte din satul Vladeni.
1605 , septembrie 3
Radu Serban , domnul Tarii Romanesti , intareste lui Preda , mare ban al Craiovei , satul Grpsani , dat de Mihai Viteazul , in schimbul satului Vladeni.
...................................................................................................................................................................
fragment din ,,Oameni din Blagodesti'' de Gh. Burlacu
Neculai Grecu
,,Cine trecea prin fata fierariei lui Stoica tiganu in primii ani dupa cel de-al doilea razboi mondial , vedea adesea asezat cu nadejde pe scaunul de tras colaci pentru roti de caruta, un om bine trecut de jumatatea vietii , inca in plina putere , matahalos , imbracat dupa anotimp, vara sumar , numai intr-un camesoi pana la genunchi , incheiat cu un snurulet la gat,si in izmene largi , cu capul descoperit si parul tuns scurt , in picioarele goale , iar in anotimpurile mai friguroase , in straie de dimie de culoare,,
cum ii lana de pe oaie'', vesnic cu o tigara in gura ,,la masea'' , tinand-o strans in coltul gurii , cand pe dreapta , cand pe stanga , si cu ochii mijind in pleoapele plinute ca sa evite fumul papiroasei.Un fel de Budhha autohton , daca mai adaug ca toti copii veneau la el ca sa se aseze ba pe grumaz , ba pe picioarele lui butucanoase aruncate in laturi , sa-l traga de mustata tusinata sau , in mers sa se anine de cracii izmenelor.,,Stamparati-va , ma ghiavolilor'' rostea molcom cand acestia intreceau masura zbengului.
Eram pe atunci tinerel si intr-una din ultimele zile de vacanta ale scolii , intr-o dupa-amiaza m-a intampinat cu apelativul obisnuit :,,Ma Gheorghe , ma tertiule !'' si a izbucnit scurt intr-un ras de grasan, subliniat mai ales de pantecele lui revarsat peste bracinari , ca de o gluma buna - tertiu - nu-i asa , inseamna doara un berbecel pe-al treilea an , corespunzator va sa zica varstei mele -asculta aici! .....
Pe timpul acela , Neculai Grecu crestea un numar de oi cuprins intre 500-700 , dupa cantitatea de nutret de care dispunea si care , din pacate , in cea mai mare parte era sub stihii , pentru ca , daca boabele de porumb si de orz , cu care intelegea sa indestuleze hrana oilor in alaptare , se obtineau printr-o atenta lucrare a terenului arabil de care dispunea , apoi pasunatul oilor era la bunul plac al Celui de Sus , care oranduia viiturile si retragerea apelor din baltile fluviului........
Era fiul cel mai mare al unui grec , capitan de barcaz , care facuse in tineretea lui un mic negot de cereale , pe Dunare , intre schela Piua -Petrii si Braila , al carui vas prapadit , tinut pe linia de plutite mai mult prin calafatuirea disperata cu calti si smoala , aproape an de an , decat de doaga acestuia.A dat Dumnezeu sau poate dracu ' , ca intr-o primavara s-a impotmolit aproape de gura Borcei , in urma unei viituri napraznice si n-a mai fost chip sa-l disloce.Nu a mai ramas urma din el , afara doar de pomenirea locului cu bucluc , ,,La barcazul Grecului''.
Nefericitul grecotei si-a gasit repede adapost la o vadana tanara inca , dupa un oier , pierit si el cu un ciopor de mioare in aceeasi viitura napraznica a fluviului.Cum era destul de chipes , s-au impreunat si din proaspatul cuplu au iesit trei flacaiasi , tot unu si unu , botezati , pe rand , la propunerea tatalui venetic , cu numele Sfantului Ieromonah Neculai , apoi cu numele Sfantului Ioan si cu onomastica slavitului imparat Alexandru , acesta ca sa nu se uite omul care a dat maretia suprema a patridei.Intrat in tarla vadanei a inceput prin a o gospodari cu iscusinta unui om care stie poate mai potin sa produca marfa , dar care putea categoric s-o vanda mai bine.Atent la educatia copiilor , i-a purtat in scoala atat cat sa invete sa scrie si sa socoteasca la scoala renumitului dascal Pavelescu.
Neculai , baiatul cel mare , a reusit incet-incet sa preia fraiele gosposariei.Dispuneau de 60-70 oite , dar numai de 3 ha teren .A venit si timpul stagiului militar pentru Neculai cu vreo 6 ani inaintea primului razboi mondial si a facut armata la regimentul de artilerie ,,3-Franta''.Neculai s-a evidentiat in mod deosebit capatand gradul de sergent.S-a intors acasa si s-a insurat cu o fata dintr-o comuna vecina , Gaita , care i-a adus cu act dotal 10 pogoane de pamant, pe valea Boldei .....'' (urmeaza sa mai scriu)
,,Cine trecea prin fata fierariei lui Stoica tiganu in primii ani dupa cel de-al doilea razboi mondial , vedea adesea asezat cu nadejde pe scaunul de tras colaci pentru roti de caruta, un om bine trecut de jumatatea vietii , inca in plina putere , matahalos , imbracat dupa anotimp, vara sumar , numai intr-un camesoi pana la genunchi , incheiat cu un snurulet la gat,si in izmene largi , cu capul descoperit si parul tuns scurt , in picioarele goale , iar in anotimpurile mai friguroase , in straie de dimie de culoare,,
cum ii lana de pe oaie'', vesnic cu o tigara in gura ,,la masea'' , tinand-o strans in coltul gurii , cand pe dreapta , cand pe stanga , si cu ochii mijind in pleoapele plinute ca sa evite fumul papiroasei.Un fel de Budhha autohton , daca mai adaug ca toti copii veneau la el ca sa se aseze ba pe grumaz , ba pe picioarele lui butucanoase aruncate in laturi , sa-l traga de mustata tusinata sau , in mers sa se anine de cracii izmenelor.,,Stamparati-va , ma ghiavolilor'' rostea molcom cand acestia intreceau masura zbengului.
Eram pe atunci tinerel si intr-una din ultimele zile de vacanta ale scolii , intr-o dupa-amiaza m-a intampinat cu apelativul obisnuit :,,Ma Gheorghe , ma tertiule !'' si a izbucnit scurt intr-un ras de grasan, subliniat mai ales de pantecele lui revarsat peste bracinari , ca de o gluma buna - tertiu - nu-i asa , inseamna doara un berbecel pe-al treilea an , corespunzator va sa zica varstei mele -asculta aici! .....
Pe timpul acela , Neculai Grecu crestea un numar de oi cuprins intre 500-700 , dupa cantitatea de nutret de care dispunea si care , din pacate , in cea mai mare parte era sub stihii , pentru ca , daca boabele de porumb si de orz , cu care intelegea sa indestuleze hrana oilor in alaptare , se obtineau printr-o atenta lucrare a terenului arabil de care dispunea , apoi pasunatul oilor era la bunul plac al Celui de Sus , care oranduia viiturile si retragerea apelor din baltile fluviului........
Era fiul cel mai mare al unui grec , capitan de barcaz , care facuse in tineretea lui un mic negot de cereale , pe Dunare , intre schela Piua -Petrii si Braila , al carui vas prapadit , tinut pe linia de plutite mai mult prin calafatuirea disperata cu calti si smoala , aproape an de an , decat de doaga acestuia.A dat Dumnezeu sau poate dracu ' , ca intr-o primavara s-a impotmolit aproape de gura Borcei , in urma unei viituri napraznice si n-a mai fost chip sa-l disloce.Nu a mai ramas urma din el , afara doar de pomenirea locului cu bucluc , ,,La barcazul Grecului''.
Nefericitul grecotei si-a gasit repede adapost la o vadana tanara inca , dupa un oier , pierit si el cu un ciopor de mioare in aceeasi viitura napraznica a fluviului.Cum era destul de chipes , s-au impreunat si din proaspatul cuplu au iesit trei flacaiasi , tot unu si unu , botezati , pe rand , la propunerea tatalui venetic , cu numele Sfantului Ieromonah Neculai , apoi cu numele Sfantului Ioan si cu onomastica slavitului imparat Alexandru , acesta ca sa nu se uite omul care a dat maretia suprema a patridei.Intrat in tarla vadanei a inceput prin a o gospodari cu iscusinta unui om care stie poate mai potin sa produca marfa , dar care putea categoric s-o vanda mai bine.Atent la educatia copiilor , i-a purtat in scoala atat cat sa invete sa scrie si sa socoteasca la scoala renumitului dascal Pavelescu.
Neculai , baiatul cel mare , a reusit incet-incet sa preia fraiele gosposariei.Dispuneau de 60-70 oite , dar numai de 3 ha teren .A venit si timpul stagiului militar pentru Neculai cu vreo 6 ani inaintea primului razboi mondial si a facut armata la regimentul de artilerie ,,3-Franta''.Neculai s-a evidentiat in mod deosebit capatand gradul de sergent.S-a intors acasa si s-a insurat cu o fata dintr-o comuna vecina , Gaita , care i-a adus cu act dotal 10 pogoane de pamant, pe valea Boldei .....'' (urmeaza sa mai scriu)
Gheorghe Burlacu ( 1929-2006)
S-a nascut in comuna Chioara, judetul Ialomita, la 6 septembrie 1929 .Urmeaza cursurile scolii primare din comuna , liceul ,,Stirbei - Voda'' la Calarasi si Facultatea de Zootehnie la Bucuresti.
Cercetator in domeniul nutritiei animale, doctor in zootehnie , doctor docent in stiinte si membru titular al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice , profesor asociat al Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara , a publicat pestre 200 de lucrari stiintifice , dintre care 55 in strainatate . Laureat al Premiului Academiei Romane in 1983 .
A publicat poezie in revista ,,Luceafarul'' ( condusa de Stefan Banulescu , nascut in com. Facaeni , Ialomita ) in anii 1970-1971 si 4 volume de proza :
Cercetator in domeniul nutritiei animale, doctor in zootehnie , doctor docent in stiinte si membru titular al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice , profesor asociat al Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara , a publicat pestre 200 de lucrari stiintifice , dintre care 55 in strainatate . Laureat al Premiului Academiei Romane in 1983 .
A publicat poezie in revista ,,Luceafarul'' ( condusa de Stefan Banulescu , nascut in com. Facaeni , Ialomita ) in anii 1970-1971 si 4 volume de proza :
- ,,La umbra subtire a salcamilor'' , 2000 , Fundatia ,,Niste tarani''
- ,,Un om chichiricos'' , 2001 , Fundatia ,,Niste tarani''
- ,,Oameni din Blagodesti'' ,
luni, 26 iulie 2010
Despre Tudor Toader .....
Traind o viata de om in freamatul unui instinct poetic , dl. Tudor Toader , tata , bunic si prieten, doreste sa lase urmasilor , precum odinioara poetul Tudor Arghezi ,,un nume adunat pe-o carte'' , o carte de poezii , despre lume , familie si prieteni , dar mai ales despre natura si iubire in sensul adevarat al cuvantului.Decizia luata de domnia sa , in anul 2002 , la implinirea varstei de de 70 de ani , e pe cat de fireasca , pe atat de indreptatita.
Fara a aspira , cat de cat , la vreo glorie literara , dl. Tudor Toader se prezinta astazi in fata familiei si a prietenilor apropiati , cu o experienta personala, de gandire si simtire a lumii prin care a trecut , exprimata intr-un interesant jurnal alcatuit din versuri limpezi si sentimentale....
Grigore Bajenaru
Fara a aspira , cat de cat , la vreo glorie literara , dl. Tudor Toader se prezinta astazi in fata familiei si a prietenilor apropiati , cu o experienta personala, de gandire si simtire a lumii prin care a trecut , exprimata intr-un interesant jurnal alcatuit din versuri limpezi si sentimentale....
Grigore Bajenaru
Tudor Toader - Locuri si date stramosesti
Locuri si date stramosesti
Tache Toader , cioban din Poiana Sibiului , cu o turma de oi , cativa magari si
cativa caini zdraveni , de incredere , au pornit la vale si s-au oprit , dupa luni de zile, cam la la 3 km distanta de locul unde raul Ialomita se varsa in Dunare , si cam la 5 km de renumitul Targ de Floci si 6 km de Vadul Oii.
Acolo existau cateva case si han , cu o carciuma buna , si un pod peste Ialomita.
Podul , carciuma si hanul , aveau ca proprietar , o hangita isteata , care era chioara de un ochi .Aici era mare pelerinaj de negustori pentru lana , branza si pastrama de oaie.Veneau la targ din toate partile.Chiar ,multi turci , greci , rusi care veneau la Dunare si se opreau la Piua Petrii , o mica asezare , cu un mic vad la Dunare , unde se incarcau marfurile:mult grau , fasole , porumb.De aici luau drumul in diferite parti ale Europei.Comuna Piua Petrii era renumita , din cauza ca avea un mare darac de lana ,numit piua , de la care si-a luat numele.
Aflat la o distanta de 3 km de Piua Petrii , hanul a luat numele hangitei.Se numea ,,La Chioara''.Tache a inteles ca aici se poate trai bine.De hrana pentru oi nu ducea grija.Si-a facut o casa la 250 de m de han.S-a casatorit cu o fata din partea locului si au avut impreuna 5 copii.
Aflat la o distanta de 3 km de Piua Petrii , hanul a luat numele hangitei.Se numea ,,La Chioara''.Tache a inteles ca aici se poate trai bine.De hrana pentru oi nu ducea grija.Si-a facut o casa la 250 de m de han.S-a casatorit cu o fata din partea locului si au avut impreuna 5 copii.
Dupa cateva sute de ani , peste comuna Chioara s-a abatut o tragedie :prin anul 1958 , la marginea comunei Vladeni , aflata la o distanta de 5 km de Chioara , guvernul comunist a infiintat o inchisoare: zeci de baraci , sute de militieni si mii de condamnati politic , batrani si bonlavi , care lucrau pentru orezarii. Cand Ceausescu a preluat haturile , in calitate de presedinte al Romaniei , a survolat partea locului si a dat o dispozitie sa se faca un dig lung de circa 70 de km, cu tarnacopul , roaba si lopata , pentru ca Borcea , Dunarea si Ialomita , sa nu mai inunde acel teren si acolo sa se cultive porumb.Lucrarea a fost gata in1970 , conform ,,indicatiilor pretioase'', dar cu sacrificii greu de imaginat.Multi detinuti au fost ingropati in acel dig.Au murit sfarsiti de puteri .In primavara anului 1971 , atunci cand s-au topit zapezile , apa care pana atunci ocupa partea indiguita , a intrat in satele neprotejate, in timp ce ,,capetele luminate '' ale partidului , nu s-au interesat de acest fenomen.Asa ca satele au ramas sub apa , timp de patru luni.
Comunele Chioara , Piua Petrii ,satele Brailita , Bobu si Sfantu Vasile , au disparut toate , plus o frumoasa biserica .
Comuna in care m-am nascut , s-a transformat in teren agricol.Chiar si cimitirul l-au arat.
Pe aceste locuri doar ciocarlia mai canta...
.....................................................................................................................................................................
In curand - lansare de carte ,,Radvanul cu iubire'' , poezii de Virgil Tuican
,,Radvanul cu iubire'' - poezii , autor Virgil Tuican , aparut in 2008 , Slobozia
- redactor de carte si selectia textelor Costel Bunoaica
...Un poet al florii de salcam....
........Volumul Radvanul cu iubire este unul antologic si cuprinde o selectie de poezie din creatia lui Virgil Tuican ( o parte publicata in Lumina sperantei , 1993 )- variante imbogatite sau regandite de poet , la care se adauga alte poezii gasite in manuscrise. Temele prezentei carti si in general ale scrierilor lirice lui Virgil Tuican sunt mama , campia , Vladenii , salcamii.
- redactor de carte si selectia textelor Costel Bunoaica
...Un poet al florii de salcam....
........Volumul Radvanul cu iubire este unul antologic si cuprinde o selectie de poezie din creatia lui Virgil Tuican ( o parte publicata in Lumina sperantei , 1993 )- variante imbogatite sau regandite de poet , la care se adauga alte poezii gasite in manuscrise. Temele prezentei carti si in general ale scrierilor lirice lui Virgil Tuican sunt mama , campia , Vladenii , salcamii.
miercuri, 21 iulie 2010
Mesaj al Dl.Tudor Toader pentru locuitorii din Vladeni
Dragi cetateni ai locurilor male natale,
Va scriu cu mare placere din aceste locuri legendare ale Texasului , transmitandu-va cele mai sincere urari de bunastare.
Sunt plecat pribegind in lumea mare de mult timp , dar gandurile , totdeauna m-au dus acolo unde dumneavoastra traiti.
Am muncit peste tot locul mult si greu, insa multe nopti am scris despre tara si locurile copilariei mele.Totdeauna am credinta in Dumnezeu si m-a salvat , pe toate drumurile sortii mele , dandu-mi putere de a pune pe un petec de hartie ganduri sincere , vazute si traite.
Sunt fericit ca pot lasa si eu ceva , ceva scris , pentru istoria comunei Vladeni si Baraganul copilariei mele, pentru pamantul tarii mele care nu are asemanare.
Sunt fericit ca pot lasa in urma un fecior de toata nadejdea: a muncit mult , studiind in domeniul artei vizuale devenind artist de conceptie grafica , pictura si sculptura.Filmele la care a lucrat sunt in toata lumea.Este un nume cunoscut in America.
Doresc sa transmit cu aceasta ocazie copiilor comunei Vladeni sa invete mult , sa citeasca mult , totdeauna cu credinta in izbanda, sa fie mandrii de tara lor si de Baraganul lor fara pereche.
....................................................................................................................................................................
Cu multumiri ,
Tudor Toader
23 aprilie 2007 , Austin ,Texas , USA
Noutati - Aceste bucurii trecatoare de George Bajenaru
In luna aprilie a acestui an ,prin amabilitatea domnului Tudor Toader, am primit un volum scris de catre domnul George Bajenaru cu o frumoasa dedicatie:
,, Doamnei Mariana Alexandru ,
bibliotecara comunei Vladeni , judetul Ialomita , in speranta de a face cunoscuta aceasta carte in satul natal al poetului Tudor Toader.
Cu deosebita consideratie ,
George Bajenaru , 26.martie 2009 ''
Volumul se numeste These Passing Joys - telephone calls and Letters from Readers
in traducere Aceste bucurii trecatoare - Telefoane si scrisori de la cititori, reportaje , convorbiri , insemnari
,,Aceste bucurii trecatoare'' este titlul unui serial de corespondente si dialoguri cu cititorii , publicat in ziarul ,,Meridianul Romanesc'' ( Anaheim , California)
George Bajenaru - scriitor bilingv , ziarist , traducator. Nascut in 1938, in Tunari , langa Bucuresti.
In Romania a profesat ca invatator , profesor de liceu si ziarist.
In 1980 , la Stuttgard , Germania , cere azil politic pentru America.In 1982 emigreaza in S.U.A. Este cetatean american din 1988.
In S.U.A a lucrat in redactia ziarului ,,The Christian Science Monitor''.
A fost remarcat ca poet in 1968 de catre Ana Blandiana, in cadrul rubricii ,,Corespondenta literara'' din pagina de arta a ziarului ,,Steagul rosu'' , din Bucuresti , cu poezia ,,Trei focuri''.
Debut literar , ca poet , in Romania ,sub numele de Gheorghe Bajenaru in revista ,,Luceafarul'' ,1975 si in S.U.A. , sub numele de George Bajenaru , cu un ciclu de poezii de exil , la pagina literara a ziarului ,, The Christian Science Monitor'' din 19 septembrie 1989 , Boston ,Massachusettes.
,, Doamnei Mariana Alexandru ,
bibliotecara comunei Vladeni , judetul Ialomita , in speranta de a face cunoscuta aceasta carte in satul natal al poetului Tudor Toader.
Cu deosebita consideratie ,
George Bajenaru , 26.martie 2009 ''
Volumul se numeste These Passing Joys - telephone calls and Letters from Readers
in traducere Aceste bucurii trecatoare - Telefoane si scrisori de la cititori, reportaje , convorbiri , insemnari
,,Aceste bucurii trecatoare'' este titlul unui serial de corespondente si dialoguri cu cititorii , publicat in ziarul ,,Meridianul Romanesc'' ( Anaheim , California)
George Bajenaru - scriitor bilingv , ziarist , traducator. Nascut in 1938, in Tunari , langa Bucuresti.
In Romania a profesat ca invatator , profesor de liceu si ziarist.
In 1980 , la Stuttgard , Germania , cere azil politic pentru America.In 1982 emigreaza in S.U.A. Este cetatean american din 1988.
In S.U.A a lucrat in redactia ziarului ,,The Christian Science Monitor''.
A fost remarcat ca poet in 1968 de catre Ana Blandiana, in cadrul rubricii ,,Corespondenta literara'' din pagina de arta a ziarului ,,Steagul rosu'' , din Bucuresti , cu poezia ,,Trei focuri''.
Debut literar , ca poet , in Romania ,sub numele de Gheorghe Bajenaru in revista ,,Luceafarul'' ,1975 si in S.U.A. , sub numele de George Bajenaru , cu un ciclu de poezii de exil , la pagina literara a ziarului ,, The Christian Science Monitor'' din 19 septembrie 1989 , Boston ,Massachusettes.
Vladeni - Personalitati locale Virgil Tuican , Gheorghe Burlacu , Tudor Toader
TUDOR TOADER
S-a nascut la data de 24 septembrie 1932 in comuna Chioara , judetul Ialomita.
Bunicul din partea tatalui , Tache Toader , cioban de prin prin partile Sibiului , a poposit in Chioara unde s-a stabilit si casatorit.A avut cinci copii: doua fete si si trei baieti:Garofita , Maria , Neculai , Constantin (tatal poetului) si Stefan.
Bunicul din partea mamei , Zahiu Panait ( de care poetul a fost foarte apropiat) era dascal la biserica din sat.
Parintii poetului , Constantin si Stana Toader ( porecliti Cavalea ) au avut impreuna trei copii:Tudor , Nicolae si Radu.S-au ocupat cu agricultura si cresterea animalelor , ocupatiile de baza din acea perioada.Dupa inundatiile din 1970 s-au mutat la Fetesti , apoi , batrani fiind au plecat la cel mai mic dintre copii , Radu , care se stabilise la Medias.Constantin Toader a murit la varsta de 67 de ani , iar Stana Toader la 75 de ani.Sunt inmormantati la cimitirul din Medias.
Al doilea frate al poetului , Nicolae , a lucrat ca matriter , la intreprinderea ,,Emailul Rosu '' din Medias.
Tudor Toader , dupa terminarea celor 4 clase primare la Scoala din Chioara ( invatator Dl. Paunescu) , a plecat la Constanta pentru a invata o meseria.
A intrat ca ucenic la un patron , grec la origine , care repara si vindea automobile , camioane si tractoare.Nu dupa mult timp patronul a plecat in Grecia.
S-a angajat la alt patron , care avea o mica fabrica in care se montau si reparau masini de cusut.Nu a stat prea mult , deoarece fabrica s-a inchis.
Reantors acasa , la parinti, merge la ,,Statiunea de masini si tractoare'' care se afla intr-un sat vecin , Hagieni.A devenit tractorist , dar dorinta cea mai mare era de a merge la oras.
Reuseste sa plece la Bucuresti , unde se angajeaza la Grivita Rosie , sectia de tapiterie-vagoane.Ajutat sa-si faca buletin de Bucuresti , se stabileste in capitala.
Un an si jumatate urmeaza la Teatrul Giulesti un curs de dansator amator.
Lucreaza apoi , timp de 12 ani la Institutul Meteorologic din Bucuresti , ca specialist , intr-un laborator de mecanica fina.
Este casatorit cu Viorica Toader si au impreuna un copil Alexandru Toader.
Datorita neacomodarii cu regimul comunist , in anul 1983 ajunge in America , impreuna cu familia , avand statut de emigrant politic.
Primul pas il face in orasul Rapid-City , din statul Dakota de Sud.
Acum sunt stabiliti in Austin -Texas.
Fiul sau , Alexandru , a urmat Institutul de Arta din Phoenix, Arizona.Acum lucreaza ca artist de conceptie - efecte vizuale , la unul din studiourile Disney.
Este casatorit cu Ana Luisa si au doi copii: Casandra si Alexander.
volume aparute : - ,,Poezii '', vol. I , Phoenix , Arizona , 2003
- ,,Jaratic si cenusa - poezii'' , Austin , Texas , 2007
- ,,Ucenic la scoala vietii- poezii'' , Austin Texas , 2008
S-a nascut la data de 24 septembrie 1932 in comuna Chioara , judetul Ialomita.
Bunicul din partea tatalui , Tache Toader , cioban de prin prin partile Sibiului , a poposit in Chioara unde s-a stabilit si casatorit.A avut cinci copii: doua fete si si trei baieti:Garofita , Maria , Neculai , Constantin (tatal poetului) si Stefan.
Bunicul din partea mamei , Zahiu Panait ( de care poetul a fost foarte apropiat) era dascal la biserica din sat.
Parintii poetului , Constantin si Stana Toader ( porecliti Cavalea ) au avut impreuna trei copii:Tudor , Nicolae si Radu.S-au ocupat cu agricultura si cresterea animalelor , ocupatiile de baza din acea perioada.Dupa inundatiile din 1970 s-au mutat la Fetesti , apoi , batrani fiind au plecat la cel mai mic dintre copii , Radu , care se stabilise la Medias.Constantin Toader a murit la varsta de 67 de ani , iar Stana Toader la 75 de ani.Sunt inmormantati la cimitirul din Medias.
Al doilea frate al poetului , Nicolae , a lucrat ca matriter , la intreprinderea ,,Emailul Rosu '' din Medias.
Tudor Toader , dupa terminarea celor 4 clase primare la Scoala din Chioara ( invatator Dl. Paunescu) , a plecat la Constanta pentru a invata o meseria.
A intrat ca ucenic la un patron , grec la origine , care repara si vindea automobile , camioane si tractoare.Nu dupa mult timp patronul a plecat in Grecia.
S-a angajat la alt patron , care avea o mica fabrica in care se montau si reparau masini de cusut.Nu a stat prea mult , deoarece fabrica s-a inchis.
Reantors acasa , la parinti, merge la ,,Statiunea de masini si tractoare'' care se afla intr-un sat vecin , Hagieni.A devenit tractorist , dar dorinta cea mai mare era de a merge la oras.
Reuseste sa plece la Bucuresti , unde se angajeaza la Grivita Rosie , sectia de tapiterie-vagoane.Ajutat sa-si faca buletin de Bucuresti , se stabileste in capitala.
Un an si jumatate urmeaza la Teatrul Giulesti un curs de dansator amator.
Lucreaza apoi , timp de 12 ani la Institutul Meteorologic din Bucuresti , ca specialist , intr-un laborator de mecanica fina.
Este casatorit cu Viorica Toader si au impreuna un copil Alexandru Toader.
Datorita neacomodarii cu regimul comunist , in anul 1983 ajunge in America , impreuna cu familia , avand statut de emigrant politic.
Primul pas il face in orasul Rapid-City , din statul Dakota de Sud.
Acum sunt stabiliti in Austin -Texas.
Fiul sau , Alexandru , a urmat Institutul de Arta din Phoenix, Arizona.Acum lucreaza ca artist de conceptie - efecte vizuale , la unul din studiourile Disney.
Este casatorit cu Ana Luisa si au doi copii: Casandra si Alexander.
volume aparute : - ,,Poezii '', vol. I , Phoenix , Arizona , 2003
- ,,Jaratic si cenusa - poezii'' , Austin , Texas , 2007
- ,,Ucenic la scoala vietii- poezii'' , Austin Texas , 2008
Micromonografia Bibliotecii Comunale Vladeni
Se poate spune ca biblioteca in comuna Vladeni exista in jurul anului 1900.Functiona in vechiul local al scolii primare , astazi ,,scoala veche'', sub denumirea de ,,biblioteca populara''.
La 1 .01.1928 , biblioteca a fost reanfiintata , aflam din documentele vremii , bibliotecar fiind dl. Dinu Nicolescu, de profesie invatator.Pana in anul 1930 numarul cititorilor era de 200 , volumele fiind in numar de 1950.Cititorii erau tineri cu varsta cuprinsa intre 17-35 de ani.Volumele erau cumparate din veniturile comunei.
In anul 1939 s-a infiintat si Caminul Cultural ,,Vasile Parvan'' , afiliat Fundatiei Regale Principele Carol.
Putem vorbi despre primele manifestari culturale , cat de cat bine organizate, cam din a doua jumatate a sec. al XIX-lea , atunci cand elevii scolii primare sub indrumarea invatatorului, incep sa cante in corul scolii , iar cei mai buni sunt cooptati in corul bisericii.Primele spectacole din sat au fost de Craciun si de Pasti sau cu ocazia serbarilor de sfarsit de an.
In procesul-verbal din 13.12.1949 unul din inspectorii scolari veniti in control , semnaleaza: ,,Dl. Gheorghe Musica , directorul Caminului Cultural facea repetitii la cor in vederea concursului din 18.12.1949....Si aici am vazut o mobilizare frumoasa , peste 38 de persoane , numai tineret.A executat cateva bucati muzicale foarte bune , dovada ca dl. Musica munceste cu multa pricepere si cu rezultate foarte bune.''
In anul 1949 , sediul bibliotecii la fel si sediul Caminului Cultural au fost mutate intr-o alta cladire ,,La Pologea'', unde exista si un salon de nunti.Bibliotecar este Iorga Tudor , apoi Manu Nita.Fondul de carte se imbogateste , ajungandu-se la 4000 de volume.Bibliotecari mai sunt in perioada urmatoare:Anghel Rodica , apoi Gheorghe Elena.
In 1967 biblioteca a fost mutata in sediul fostului C.A.P.Din cauza inundatiilor din 1970 , fondul de carte al comunei Chioara (Lunca) , a fost adus la Vladeni.
In aceasta perioada , volumele erau cumparate cu bani proveniti de la C.A.P.Tot acum , salariatii scolii , ai gradinitei , ai primariei, erau obligati lunar sa contribuie cu sume nesemnificative la achizitia de carte...
A fost perioada cand in comuna, cu sprijinul Bibliotecii Comunale se infiinteaza 20 de ,,biblioteci de casa''.
Pentru a atrage femeile la biblioteca , bibliotecarul organiza diferite concursuri cu premii:
,,Cea mai buna gospodina'' , ,,Cea mai buna la lucrul de mana'' , ,,Cea mai curata curata curte'' , Cea mai curata casa''.
In 1978 se incepe construirea actualului Camin Cultural , lucrarile finalizandu-se in 1982.Intre 1978-1982 biblioteca functioneaza cu o jumatate de norma , bibliotecar fiind Stefanescu Stana , de profesie educatoare.In 1982 sediul bibliotecii este mutat in incinta Caminului Cultural unde functioneaza si astazi.
Intre 1982-1992 bibliotecar este profesor Dinu Elena ( jumatate de norma).
Intre 1992-1995 bibliotecar este Lupascu Elisabeta.
Din 1995 , pana in prezent bibliotecar este Alexandru Mariana.
Biblioteca functioneaza in incinta Caminului Cultural dispunand de o sala de lectura si de un depozit de carte.Fondul de carte este de 8076 volume , la 31.012.2009.
Bibliotecar ,
Alexandru Mariana , 21.07.2010
ACCES GRATUIT LA INTERNET LA BIBLIOTECA VLADENI
In privinta vestilor mai putin bune avem destule: restructurari , micsorarea salariilor , somaj si as mai avea multe de amintit. Haideti sa va dau o veste buna! Biblioteca Vladeni este una din cele 20 de biblioteci publice din judetul Ialomita, care beneficiaza de un program de implementare a serviciului de acces la internet.
BIBLIONET este un program de cinci ani ce le va facilita ialomitenilor accesul gratuit la informatie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci moderne.
Asta inseamna ca , la inceputul lunii august, la Biblioteca din Vladeni vor fi aduse si instalate 4 calculatoare , imprimanta , scanner , proiector si ecran de proiectie si camere web.
Accesul va fi gratuit.
BIBLIONET este un program de cinci ani ce le va facilita ialomitenilor accesul gratuit la informatie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci moderne.
Asta inseamna ca , la inceputul lunii august, la Biblioteca din Vladeni vor fi aduse si instalate 4 calculatoare , imprimanta , scanner , proiector si ecran de proiectie si camere web.
Accesul va fi gratuit.
VA ASTEPTAM!!!
vineri, 16 iulie 2010
Acces gratuit la Internet la Biblioteca Vladeni , Ialomita
Nu aveti calculator sau Internet?
Veniti la biblioteca!!!
Incepand cu luna septembrie 2010 la Biblioteca Vladeni cititorii vor gasi 4 calculatoare cu acces gratuit la internet.Acest nou serviciu este posibil prin programul Biblionet finantat de catre Fundatia Bill si Melinda Gates si derulat in Romania de catre Fundatia IREX.
joi, 15 iulie 2010
Despre programul Biblionet
Biblionet este un program de cinci ani care le va facilita românilor accesul gratuit la informaţie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România. Prin cursurile de formare şi tehnologia furnizată, Biblionet va ajuta bibliotecile să asigure servicii în comunităţile locale sub forma unui parteneriat între IREX, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), autorităţile locale şi naţionale şi bibliotecile din ţară. Pentru a-şi atinge acest obiectiv, Biblionet se va concentra pe patru componente principale ale programului:
FACILITAREA ACCESULUI PUBLIC LA INFORMAŢIE:
Înfiinţarea unei reţele de biblioteci cu calculatoare cu acces public (CAP): Biblionet va sprijini cu precădere acele biblioteci care îşi stabilesc ca prioritate accesul public la informaţie şi demonstrează disponibilitatea de a-şi asuma o parte din costurile implicate în amenajarea unor noi centre cu calculatoare publice şi internet. Deoarece va dota peste 1.500 de biblioteci din România cu calculatoare printr-un proces competitiv de selecţie, Biblionet va facilita accesul gratuit la informaţie pe întreg teritoriul României.
PREGĂTIREA BIBLIOTECARILOR DIN BIBLIOTECILE PUBLICE:
Furnizarea de servicii de formare pentru bibliotecari. Partenerii Biblionet vor elabora materiale de formare şi vor crea un sistem de pregătire profesională care să îi ajute pe bibliotecari să introducă noi servicii şi să dezvolte inovaţia în sistemul de biblioteci publice. Cursurile de formare îi vor ajuta pe bibliotecari să devină experţi în adaptarea noilor tehnologii la nevoile comunităţilor.
Cursuri de formare în utilizarea calculatorului pentru bibliotecarii români.
Prin înfiinţarea a 41 de centre de formare în cadrul bibliotecilor judeţene, Biblionet va furniza sistemului de biblioteci publice din România infrastructura şi materialele de curs pentru utilizarea calculatorului, care îi vor ajuta pe bibliotecari să îndrume mai bine utilizatorii bibliotecilor în privinţa calculatoarelor şi Internetului.
PROMOVAREA VALORII BIBLIOTECILOR PENTRU COMUNITĂŢI:
Parteneriat cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice (ANBPR). Biblionet va consolida ANBPR, ajutând asociaţia să creeze structuri administrative durabile care să poată răspunde nevoilor în continuă schimbare ale bibliotecilor moderne şi care să ofere în viitor servicii relevante bibliotecarilor din întreaga ţară.
Asistenţă oferită bibliotecarilor în dezvoltarea şi organizarea de conţinut local, în beneficiul tuturor utilizatorilor bibliotecii. Biblionet va reuni factorii de interes din cadrul instituţiilor guvernamentale şi de la nivel local pentru a organiza un conţinut care să răspundă nevoilor cetăţenilor. În urma unei evaluări a situaţiei de fapt , IREX şi partenerii săi au identificat nevoi specifice de informaţie în domeniul educaţiei, pieţei muncii, sănătăţii, dezvoltării economice şi rurale şi culturii, pentru care în prezent nu există resurse suficiente.
ASIGURAREA SPRIJINULUI GUVERNAMENTAL:
Implicarea administraţiei în vederea adaptării politicilor publice. Pentru a spori impactul investiţiei în tehnologie pentru bibliotecile publice, partenerii Biblionet vor depune eforturi pentru a promova relevanţa şi importanţa tot mai mare a bibliotecilor în societatea românească actuală şi nevoia de angajare a resurselor corespunzătoare noului rol al bibliotecilor.
Mai multe informatii pe www.biblionet.ro
FACILITAREA ACCESULUI PUBLIC LA INFORMAŢIE:
Înfiinţarea unei reţele de biblioteci cu calculatoare cu acces public (CAP): Biblionet va sprijini cu precădere acele biblioteci care îşi stabilesc ca prioritate accesul public la informaţie şi demonstrează disponibilitatea de a-şi asuma o parte din costurile implicate în amenajarea unor noi centre cu calculatoare publice şi internet. Deoarece va dota peste 1.500 de biblioteci din România cu calculatoare printr-un proces competitiv de selecţie, Biblionet va facilita accesul gratuit la informaţie pe întreg teritoriul României.
PREGĂTIREA BIBLIOTECARILOR DIN BIBLIOTECILE PUBLICE:
Furnizarea de servicii de formare pentru bibliotecari. Partenerii Biblionet vor elabora materiale de formare şi vor crea un sistem de pregătire profesională care să îi ajute pe bibliotecari să introducă noi servicii şi să dezvolte inovaţia în sistemul de biblioteci publice. Cursurile de formare îi vor ajuta pe bibliotecari să devină experţi în adaptarea noilor tehnologii la nevoile comunităţilor.
Cursuri de formare în utilizarea calculatorului pentru bibliotecarii români.
Prin înfiinţarea a 41 de centre de formare în cadrul bibliotecilor judeţene, Biblionet va furniza sistemului de biblioteci publice din România infrastructura şi materialele de curs pentru utilizarea calculatorului, care îi vor ajuta pe bibliotecari să îndrume mai bine utilizatorii bibliotecilor în privinţa calculatoarelor şi Internetului.
PROMOVAREA VALORII BIBLIOTECILOR PENTRU COMUNITĂŢI:
Parteneriat cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice (ANBPR). Biblionet va consolida ANBPR, ajutând asociaţia să creeze structuri administrative durabile care să poată răspunde nevoilor în continuă schimbare ale bibliotecilor moderne şi care să ofere în viitor servicii relevante bibliotecarilor din întreaga ţară.
Asistenţă oferită bibliotecarilor în dezvoltarea şi organizarea de conţinut local, în beneficiul tuturor utilizatorilor bibliotecii. Biblionet va reuni factorii de interes din cadrul instituţiilor guvernamentale şi de la nivel local pentru a organiza un conţinut care să răspundă nevoilor cetăţenilor. În urma unei evaluări a situaţiei de fapt , IREX şi partenerii săi au identificat nevoi specifice de informaţie în domeniul educaţiei, pieţei muncii, sănătăţii, dezvoltării economice şi rurale şi culturii, pentru care în prezent nu există resurse suficiente.
ASIGURAREA SPRIJINULUI GUVERNAMENTAL:
Implicarea administraţiei în vederea adaptării politicilor publice. Pentru a spori impactul investiţiei în tehnologie pentru bibliotecile publice, partenerii Biblionet vor depune eforturi pentru a promova relevanţa şi importanţa tot mai mare a bibliotecilor în societatea românească actuală şi nevoia de angajare a resurselor corespunzătoare noului rol al bibliotecilor.
Mai multe informatii pe www.biblionet.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)